Accidentele rutiere, boala a civilizatiei moderne, au ajuns, in unele tari cu circulatie intensa, sa ocupe primul loc in clasificarea cauzelor de deces, dupa ce in urma cu cativa ani erau intrecute de cancer si bolile cardiovasculare. Daca recunoastem ca o treime, chiar jumatate din totalul lor sunt produse de alcool, importanta problemei acestui tip de intoxicatie este ilustrata in mod convingator.

Statisticile arata pentru toate tarile ca accidentele de circulatie se produc mai ales sambata si duminica, zile de sfarsit de saptamana, de vacanta, zile in care alcoolul se foloseste in cantitati crescute. Tinerii sub 20 de ani sunt cei mai expusi la astfel de accidente, atat pentru ca sunt lipsiti de experienta, cat si pentru ca la acestia sensibilitatea la alcool este mai crescuta.

Dar accidentele de circulatie pot fi produse de oricare dintre participantii la traficul rutier: pieton sau conducator auto. Pietonul beat nu respecta semnele de circulatie; nu poate aprecia exact distanta la care se afla un vehicul fata de propria persoana, adoarme pe sosea, unde poate fi accidentat mortal, mai ales noaptea, de un vehicul in trecere. La conducatorul de autovehicul accidentele sunt de proportii mai mari, intereseaza mai multe persoane din vehiculul propriu, din cel cu care vine in coliziune, sau mai multi pietoni surprinsi pe banda de trecere rezervata traversarilor stradale.

Intoxicatia alcoolica diminueaza (intr-un raport direct proportional cu gradul intoxicatiei) toate calitatile care se cer unui bun conducator autor: atentia continua, coordonarea miscarilor, rapiditatea judecarii unei situatii, reflexele intacte pentru a putea interveni prompt in situatii dramatice. Vederea e diminuata, ideatia si reactia lente.

Alcoolemia constituie testul care apreciaza obiectiv gradul intoxicatiei alcoolice. Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool in grame la litrul de sange. O alcoolemie de 0,5 g la mie modifica performantele de a conduce; la 0,8 g la mie riscul de accident creste; peste 1 g la mie riscul e marit la orice sofer, mai ales daca se adauga oboseala, viteza, obscuritatea. Doza limita de la care un individ nu mai este capabil de a conduce cu siguranta un vehicul este cuprinsa intre 0,8 – 1 g la mie. Peste 1 g la mie, numarul accidentelor creste rapid, pentru a atinge maximul la 1,6 g la mie cand scade cu doua treimi aptitudinea de a conduce. De la 2 – 2,5 g la mie sunt putini soferi producatori de accident, caci betia conducatorului este asa de pronuntata incat se simte incapabil sa conduca. La aceste doze majoritatea accidentelor sunt produse de pietoni in stare de ebrietate, care cad si adorm pe drumuri.

Dar si fara determinare chimica fiecare isi poate calcula, cu aproximatie, alcoolemia cunoscand cantitatea de alcool ingerat si greutatea corporala. Un individ de 80 de kg, care a ingerat 80 gr alcool, are o alcoolemie de 1 g la mie, iar daca a ingerat 40 g alcool, are o alcoolemie de 0,5 g la mie (cantitatea de alcool se imparte la greutatea corporala: 80 : 80 = 1 g la mie, sau in al doilea caz 40 : 80 = 0,5 g la mie). 80 g de alcool se gasesc in 800 ml de vin de 10 grade, in 2 litri de bere de 4 grade, in 250 ml tuica sau de coniac de 40 de grade.

Conducatorul auto poate calcula, de asemenea, timpul in care alcoolemia revine la normal si conducerea la volan este in afara oricarui pericol cunoscand ca pe fiecare ora scade cu 0,15 la mie. Daca un individ are o alcoolemie de 1,5 g la mie inseamna ca in 10 ore (1,5 : 0,15 = 10 ore) ficatul va oxida alcoolul ingerat; o alcoolemie de 1 g la mie revine la normal in aproape 7 ore (1 : 0,15 = 6 ore si 40 de minute).

In afara masurilor restrictive, pentru prevenirea accidentelor rutiere produse de alcool, un mare rol, poate cel mai important, revine educatiei publicului, care trebuie sa cunoasca adevarul asupra alcoolului, efectele sale nocive si, din convingere, sa renunte la folosirea bauturilor alcoolice.

Dr. C. Traian