-Ce loc ocupa bolile infectioase in patologia copilului si ce semnificatie au ele in evolutia, in planul sanatatii, a viitorului adult?

La intocmirea unei fise medicale pentru copil sau adult medicul cere, facand un istoric al sanatatii individului, pe langa amanunte legate de nastere, greutate, inaltime, etc. si date privind bolile infectioase ale copilului. Chestiunea nu este deloc intamplatoare, ci decurge din faptul ca bolile infectioase detin ponderea in patologia infantila manifestandu-se intr-un procent de 60-80% in toata perioada copilariei. De ce? Pentru ca organismele tinere ale copiilor n-au o capacitate de aparare impotriva agresiunii microbiene si virale asa cum au adultii, transmiterea acestor afectiuni de la individul bolnav la cel sanatos facandu-se extrem de rapid, indeosebi in colectivitati sau intrafamilial. Aceste boli apar cu predilectie la cei mai putin rezistenti fie prin lipsa vaccinarilor, fie prin absenta acestui procedeu de profilaxie in afectiuni cum sunt: varicela, oreionul, dizenteria, hepatita epidemica. Acestor imbolnaviri trebuie sa li se acorde o mare importanta deoarece se caracterizeaza nu numai prin frecventa mare si prin letalitatea crescuta in unele situatii, ci si prin sechele pe care le pot cauza.

-Cum debuteaza, de obicei, o boala infectioasa?

Debutul este, de regula, brusc, cu diferentieri specifice pentru fiecare gen de boli in parte. Astfel, cele cu poarta de intrare respiratorie (rinofaringite, traheobronsite, pneumonii, bronhopneumonii, gripa) incep zgomotos, cu febra, tuse, rinoree, respiratie grea. De obicei, aceste boli dau multe complicatii, ocupand un loc foarte important in patologie si, evident, multa bataie de cap retelei sanitare.

In bolile eruptive debutul este diferentiat. In scarlatina se semnaleaza indeosebi febra cu varsaturi iar in 24-48 ore apare eruptia la baza gatului si pe fata anterioara a toracelui, manifestandu-se sub forma unor papule rosii care dau o senzatie de aspru la palpare. Rujeola debuteaza cu o scurgere mai accentuata a secretiilor nazale, lacrimare, tuse obositoare, stranut si febra. Dupa 3-4 zile apare o eruptie pe fata, care apoi se generalizeaza. In varicela este specifica febra, de obicei mai mica, urmata de aparitia unor vezicule  cu lichid clar, pe diferite parti ale corpului, inclusiv pe cap, palme si talpile picioarelor, vezicule care apoi devin cruste (coji). Oreionul sau parotidita epidemica incepe cu temperatura mare, dureri in partea anterioara a urechii si cu tumefactia acestei portiuni. Cunoasterea de catre parinti a primelor simptome de manifestare ale acestor afectiuni este foarte utila deoarece permite nu numai tratarea cu bune rezultate, ci si evitarea complicatiilor si transmiterii lor in colectivitati, familie sau colegilor de joaca.

-Exista o patologie infectioasa specifica tubului digestiv?

Exista si se manifesta indeosebi in anotimpul cald. Din ea fac parte hepatita virala, dizenteria acuta si alte boli diareice acute, determinate de agenti microbieni sau virali. Dizenteria incepe cu febra si dureri abdominale, copilul devenind agitat si emitand multe scaune apoase cu mucus si sange. Tabloul bolii se completeaza cu pierderea poftei de mancare si deshidratare (infundarea ochilor in orbite si pierderea elasticitatii pielii). La aparitia acestor simptome prezentarea copilului la medic este obligatorie. Hepatita virala de tip A se instaleaza de obicei lent, cu tulburari digestive, greata, varsaturi, dureri abdominale, semne urmate curand de colorarea urinii, decolorarea scaunelor si aparitia icterului pe tegumente si mucoasa conjunctiva. Odata sesizate aceste simptome, copilul va fi dus de urgenta la medic, spitalizarea fiind obligatorie. In aceasta boala severa precocitatea depistarii si tratarii este definitorie pentru a se obtine vindecarea.

-Cum se manifesta bolile infectioase ale sistemului nervos?

Aceste boli sunt mai rare, dar de o gravitate mult mai mare, cu o evolutie imprevizibila si impresionanta. Astfel, meningitele acute incep brusc, cu febra, varsaturi, convulsii, alterarea starii generale, rigiditatea cefei si fotofobie (evitarea luminii de catre micul bolnav) iar debutul in encefalitele acute se manifesta prin convulsii, paralizii, miscari anormale ale membrelor si alterarea starii generale, pana la coma si pierderea cunostintei. Prezentarea de urgenta la cel mai apropiat spital de pediatrie cu un asemenea copil este singura salvare a acestuia, bolile respective fiind de o gravitate deosebita. Numai prezentarea la spital in timp extrem de scurt, de la primele simptome, permite salvarea copilului.

-Care sunt complicatiile de temut ale bolilor infectioase survenite, de regula, din usurinta cu care parintii sau persoanele care-i ingrijesc pe copii privesc aceste afectiuni specifice varstelor mici?

Ignorarea primelor semne de boala complica si agraveaza chiar boala, dand, de pilda, o bronhopneumonie dupa rujeola sau chiar dupa o banala gripa sau suferinte renale si cardiace grave, dupa o scarlatina nedepistata si tratata la timp. Oreionul determina frecvent meningita iar hepatita virala acuta, tratata insuficient, fara respectarea dietei alimentare, poate provoca o cronicizare a bolii sau chiar ciroza. Meningita si encefalita, nedepistate la timp, se pot complica cu abcese cerebrale, hidrocefalee, epilepsie, paralizii ale membrelor, dand o mortalitate ridicata mai ales la sugari. Parintii vor colabora cu medicul, veghind la respectarea regimului alimentar care face parte din terapia acestor boli. In diareea acuta, dizenterie si hepatita regimul alimentar este mai important decat medicamentele.

-Pot fi prevenite bolile infectioase?

Se urmareste in primul rand asigurarea unei rezistente sporite la imbolnaviri prin asigurarea unei alimentatii corecte, in conditii de igiena corespunzatoare, folosind din plin factorii naturali de calire a organismului. Se adauga la aceste masuri grija de a prezenta copilul la toate vaccinarile care se fac periodic pe categorii de varsta. Pentru bolile la care nu exista vaccinuri, copiii vor fi feriti sa vina in contact cu bolnavii. Unii parinti sunt ingrijorati de reactiile pe care le fac copiii la unele vaccinuri. Ingrijorarea lor nu are temei deoarece aceste reactii sunt lipsite de pericol. Tot preventiv, in boli ca hepatita virala sau chiar rujeola sau poliomelita se pot administra gamaglobuline specifice.

-In mediul rural dar si in cel urban se intalnesc des situatii in care copiii sunt muscati sau zgariati de animale domestice sau salbatice. Ce trebuie facut in asemenea cazuri?

Cainii, pisicile, sobolanii, mai rar vulpile, lupii sau vitele, pot transmite prin muscaturi sau zgarieturi rabia sau turbarea, care este mortala, fara profilaxie specifica. Dupa o muscatura de acest gen in orice regiune a corpului, copilul va fi dus la medic. Acesta va hotari atitudinea preventiva prin inocularea de ser antirabic, paralel cu toaleta corecta a plagii. O actiune eficienta o constituie prinderea si tinerea in supravegherea medicului veterinar a animalului de la care provine muscatura.

 Dr. Ioana Strauss