Orice forma de viata fie minerala, fie biologica, se desfasoara dupa anumite legi, capabile sa-i asigure evolutia normala. In lumea biologica numeroase riscuri ameninta permanent organismele vii. Riscuri pot fi de natura fizica (fenomene meteorologice, electrice, radiatii ionizante), microbiologice si chimice, legate de modul de viata (situatie economica, relatii sociale, urbanizare, mijloace de transport etc.). Riscurile sunt reprezentate de substantele capabile sa deterioreze sau chiar sa distruga procesele vitale ale organismelor. Toxicii reprezinta amenintarea continua exercitata de mediul inconjurator asupra individului sau a colectivitatii. De-a lungul timpului, omul a trebuit sa invete, uneori cu riscul vietii, sa se fereasca de otravuri; el a fost, deci, ”toxicolog” in mod empiric. Prin ”otrava” se intelege o substanta utilizata in scop criminal, iar prin ”toxic” orice substanta chimica capabila sa distruga inlantuirea dinamica a echilibrelor vitale.

Intoxicatia este ansamblul de semne si simptome – constituind o stare patologica – instalata dupa patrunderea unui toxic in organism. Ca urmare, se produce dereglarea, alterarea sau chiar abolirea unor functii vitale, uneori cu sfarsit letal. Intoxicatia presupune, obligatoriu, patrunderea, din exterior, a unui toxic in organism pe cale digestiva, respiratorie, transcutanata, transmucoase, paranterala, etc. In cadrul intoxicatiilor se disting intoxicatiile voluntare (crime, sinucideri, toxicomanii) si cele accidentale (accidentele prorpiu-zise, medicamentoase, profesionale, alimentare). O forma aparte de intoxicatie este fenomenul de doping.

Este interesant ca, desi traim intr-o epoca chimizata, intoxicatiile acute cele mai numeroase se produc cu medicamente; ele sunt urmate de pesticide si apoi de intoxicatiile cu alcool, oxid de carbon, produse chimice de uz casnic – in primul rand soda caustica – etc. Dintre medicamente, cel mai des sunt implicate in intoxicatii acute sunt somniferele, tranchilizantele si cocktail-urile medicamentoase cu consum anterior sau concomitent de bauturi alcoolice. Pesticidele, mai ales cele organofosforice, produc intoxicatii mai frecvente atunci cand nu se resprecta regulile de igiena, consumandu-se fructele si legumele tratate, fara sa fie spalate. De asemenea, compusii organofosforici de tip Paration provoaca numeroase accidente la utilizarea lor pentru dezinsectizari casnice, fiind confundat cu ”Verdele de Paris”, care este compus de arsen nevolatil, spre deosebire de Paration, extrem de volatil si extrem de toxic.

La copii, intoxicatiile survin in primul rand datorita curiozitatii lor de a incerca totul si apoi, neglijentei parintilor care lasa la indemana lor substante sau produse toxice ori potential toxice: medicamente, bauturi alcoolice, solutii de insecticide sau dezinfectante. Sensibilitatea crescuta a organismului copiilor explica gravitatea si chiar fatalitatea intoxicatiilor.

Intoxicatia, indiferent de tipul ei, afecteaza deopotriva individul si societatea. Daca suferinta umana nu poate fi actualmente cuantificata, in schimb se apreciaza ca efectele negative socio-economice constituie o sarcina considerabila pentru individ si societate. In urma intoxicarii, subiectul isi pierde, temporar sau definitiv, capacitatea de munca. In plus, necesita cheltuieli pentru spitalizare si tratament, precum si concediu sau pensie de boala.

Apararea impotriva intoxicatiilor include, in primul rand, identificarea si clasificarea agentilor toxici, ca si descoperirea mecanismelor toxicitatii. Prin aceasta se ajunge la aplicarea antidoturilor, cand intoxicatia acuta sau cronica s-a declarat, precum si la prevenirea intoxicatiei, prin interzicerea utilizarii unui agent chimic sau a ingerarii unui aliment dovedit nociv. Antidoturile sunt substante capabile sa inactiveze toxicele prin fenomene fizice sau chimice (antidoturi propriu-zise), ori sa antagonizeze efectele toxicelor (antidoturi fiziologice). Dintre antidoturile propriu-zise fac parte substante chelante, iar un exemplu de antidot fiziologic este antropina.

Dr. Martian Cotrau